Edemul macular diabetic

Edemul Macular Diabetic (EMD) este principala cauză de pierdere a vederii în rândul populației active. Acesta apare în contextul retinopatiei diabetice (RD), una dintre cele mai frecvente complicații ale diabetului zaharat. EMD afectează  aproximativ 7% din pacienții diabetici.1

EMD duce la o creștere în volum  a maculei, o zonă situată în centrul retinei și responsabilă pentru acuitatea vizuală. În timp, poate conduce la o pierdere progresivă a vederii centrale, implicată în activități ca cititul, condusul sau recunoașterea facială.2,3 Pacienții pot avea simptome precum: imagine distorsionată, reducerea dimensiunii imaginilor, vedere încețoșată, dificultăți la citit, tulburări ale vederii cromatice (estomparea culorilor); apariția unor scotoame (pete negre)  în centrul câmpului vizual.2

Această afecțiune a retinei este cronică și necesită o monitorizare atentă pe termen lung. Alterarea vederii centrale poate avea un impact major asupra calității vieții, în special prin scăderea independenței  în efectuarea unor activități zilnice. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus edemului macular diabetic în lista priorităților de sănătate publică și subliniază importanța vizitelor medicale periodice și controlul glicemic adecvat.4 Oftalmologia este specialitatea medicală implicată în diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni. Medicul oftalmolog, prin efectuarea unor teste, poate stabili diagnosticul și ulterior decide planul de tratament și monitorizare. 

La Roche, ne luăm angajamentul de a înțelege nevoile pacienților și a fi aproape de comunitatea medicală pentru a veni în sprijinul ei cu soluții terapeutice menite să prevină pierderea vederii.